EVALUARE ȘI TERAPIE LOGOPEDICĂ

Terapie logopedică – pentru corectarea tulburărilor de vorbire

Tulburările de vorbire și pronunție pot afecta foarte mult capacitatea copiilor de a fi înțeleși de către ceilalți. Logopedul pentru copii identifică și abordează aceste probleme pentru a corecta sunetele și modelele de vorbire greșite. Se învață articularea corectă a sunetelor pentru a îmbunătăți claritatea vorbirii.

Pe lângă acestea, logopedia pentru copii ajută și la stimularea dezvoltării cognitive și sociale. Jocurile, activitățile și exercițiile adaptate fiecărei vârste și nevoi contribuie foarte mult la dezvoltarea abilităților de gândire, atenție, memorie și interacțiune socială.

Dacă observi astfel de dificultăți în cazul copilului tău, nu ezita să-l aduci la un cabinet de logopedie pentru a-l ajuta.

Ce dificultati de limbaj pot sa apara si cum se manifesta?

  1. Tulburarile de vorbire: sunt caracterizate de deficite in articularea sunetelor (stalceste cuvinte, omite / adauga sau inlocuieste sunete)
  2. Tulburari de ritm si fluenta: reprezentand balbaiala.
  3. Tulburari de voce: ce se manifesta prin schimbarea vocii spre o voce aspra, ragusita, sau nemodulata.
  4. In tulburarile de limbaj copilul prezinta:
  • Deficite in folosirea limbajului oral.
  • Dificultati gramaticale si fonologice ( folosirea incorecta a formei limbajului).
  • Dificultati semantice ( folosirea incorecta a intelesului limbajului).
  • Dificultati pragmatice (folosirea incorecta a functiei limbajului).

Cateva dintre semnele ce nu corespund cu o dezvoltare normala a copilului si care ar trebui sa atraga atentia parintilor astfel incat ei sa se adreseze unui profesionist.

  • Semnele in primii ani de viata
    • Dificultati in a reactiona la sunete.
    • Plans atipic.
    • Raspunsuri limitate la interactiunea cu ceilalti.
    • Intelegere limitata a limbajului.
    • Dificultati in interactiunea cu copiii din jurul lui.
    • Intarziere in aparitia primelor cuvinte sau a propozitiilor scurte (2-3 cuvinte).
  • La varsta scolara manifestarile sunt diferite:
    • Dificultati in a urma instructiuni.
    • Dificultati de exprimare verbala si intelegere atat a limbajului oral cat si cel scris.
    • Dificultati in a povesti diverse intamplari.
    • Dificultati in a folosi un limbaj adecvat contextului social.
  • Semnele cele mai comune ale deficitelor de limbaj ce pot fi observate inca din copilarie:
    • Abilitati insuficient dezvoltate ale limbajului receptiv.
    • Abilitati limitate ale limbajului expresiv (folosirea unui numar mic de cuvinte, verbe).
    • Dezvoltarea limitata a pronuntiei sunetelor (pronunta un numar mic de consoane, greseli in pronuntarea vocalelor).

Daca exista un diagnostic principal cu cauze neurologice, motorii sau ambele si sunt prezente dificultati de comunicare atunci se recomanda inceperea terapiei logopedice de la o varsta cat mai mica.

Terapia oral motorie

Terapia oral motorie reprezinta exercitiul muschiilor si partilor faciale ce compun aparatul fono-articulator si anume mandibula, muschii obrajilor, limba, palatul, faringele, laringele, cavitatea nazala. Aceste componente sunt importante in articularea sunetelor si in producerea vorbirii.
In mod normal, muschii gurii nu au nevoie de exercitii suplimentare, actiunea de a vorbi si de a manca mentin musculatura intr-o forma optima. Daca muschii aparatului fono-articulator (gurii) au avut de suferit in urma leziuni fizice sau sunt insuficienti dezvoltati atunci apar dificultatile precum: reducerea mobilitatii, agilitatii, preciziei si andurantei musculaturii.

 

Cui se adreseaza aceasta terapie?

Terapia oral-motorie este recomandata adultilor si copiilor:

  • cu dificultati orale ce impiedica sau modifica procesul de inghitire, masticatie si hranire.
  • ce prezinta hipotonie musculara preponderent in partea superioara a corpului.
  • copiilor diagnosticati cu paralizie cerebrala, tulburari neuro-motorii ce prezinta tulburari musculare orale.
  • copiilor diagnosticati cu autism ce prezinta tulburari senzoriale orale.

Cateva dintre manifestarile dificultatilor oral-motorii:

  • Ii cade mancarea din gura atunci cand incearca sa manance.
  • Apar dificultati de masticatie.
  • Zdrobeste mancarea cu limba.
  • Tine mancarea in gura pentru un timp indelungat.
  • Apare reflexul de voma atunci cand incearca sa inghita.
  • Tine gura deschisa in majoritatea timpului.
  • Ii iese limba din gura.
  • Apar dificultati in a manca cu degetele (la bebelusi).
  • Are preferinte pentru anumite texturi ale mancarii.
  • Ii este dificil sa bea cu paiul.
  • Saliveaza in exces.

In lucru se folosesc tehnici de pozitionare, constinetizare,coordonare, exersare si control motor al muschilor si elementelor fetei implicate in vorbire, impreuna cu o serie de ustensile specifice dezvoltarii senzoriale. Printre activitatile utilizate sunt exercitii de control al inspirului si expirului, miscarea si pozitionarea variata a limbii, exersarea musculaturii buzelor si a obrajilor.

Durata sedintei difera in functie de complexitatea cazului. O sedinta poate varia intre 30 si 60 de minute.